Proiectul derulat de Compania de Apă Arieş (CAA) la nivelul Comunităţii Urbane Arieş (CUA) se apropie, încet, de finalizare. Dacă în anumite zone lucrările au fost deja finalizate, cetăţenii se vor confrunta din ce în ce mai puţin cu disconfortul produs de lucrările efectuate în cadrul proiectului. Despre ce a fost, ce este şi cum se respectă graficul de lucrări, am stat de vorbă cu Diana Bănete, PR Manager în cadrul CAA.
Reporter: Ceea ce azi e CAA era înainte fie RAGCL Câmpia Turzii, fie RATAC Turda. În ultimii ani s-a produs o schimbare în ceea ce priveşte furnizorul de apă potabilă şi servicii de canalizare cel puţin la nivelul celor două municipii. Cam de unde se poate porni cu CAA, unde există necesitatea înfiinţării CAA, fără să se rămână pe alte diverse structuri separate?
Diana Bănete: CAA s-a format în 2007, la începutul anului, ca societate de sine stătătoare, desfiinţându-se astfel regiile autonome din cele două municipii. Cele două regii funcţionează, dar toate documentele sunt pregătite pentru a declara starea de faliment a celor două regii.
Necesitatea formării acestei companii a fost pentru a putea organiza aceste două servicii care privesc întreaga CUA pentru a avea un management performant, pentru a avea un management unitar, pentru ca toate acestea să concure, formându-se astfel o singură echipă, care munceşte pentru întreaga comunitate. Deci nu se putea să se facă distincţie, să fie acelaşi serviciu, dar să fie un management distinct.
Rep.: Exista oricum ideea că noua societate CAA era strâns legată de constituirea CUA şi oferirea acestor servicii la nivelul întregii comunităţi. Probabil cea mai evidentă apariţie publică a CAA, să spunem aşa, e proiectul de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare. Poate unii consideră că proiectul a dat multă bătaie de cap cel puţin celor două municipii şi comunelor. De unde a pornit necesitatea demarării acestui proiect?
D.B.: Necesitatea demarării acestui proiect a venit din necesitatea populaţiei pentru nişte servicii care în mileniul trei se cer. Nu este un lux, este o decenţă şi este un lucru necesar.
Rep.: Cumva era un curs firesc al lucrurilor?
D.B.: Exact. De fapt, proiectul acesta a fost demarat de pe vremea vechii regii, s-a numit ISPA, dar a primit valoare şi a luat amploare în 2008, de când a fost şi promovat. Am avut şansa, cu managerul nou al CAA, să prindem fondurile, să le luăm banii europenilor şi să facem ceva pentru comunitate.
Rep.: Înţeleg că vă puteţi considera oarecum fericiţi că nu multe companii ca cea a dvs. au reuşit să obţină astfel de fonduri.
D.B.: Astfel de fonduri au fost trimise în România, dar nu multă lume a avut curajul şi puterea să le ia. Acest proiect care se derulează este un proiect pentru mediu, nu de infrastructură, ci care vizează strict beneficiile aduse în favoarea mediului şi ale utilizatorilor.
Suntem printre primele companii din ţară care au reuşit să demareze, să deruleze un astfel de proiect şi, bineînţeles, să aducă bani în România.
Rep.: Fondurile europene se acordă cu anumite condiţii. Chiar şi o întârziere în graficul existent în proiectul iniţial pentru obţinerea fondurilor ar putea duce la pierderea fondurilor… Ar fi foarte interesant dacă s-ar preciza, în mare, în ce măsură compania este în grafic cu derularea proiectului.
D.B.: Lucrările sunt în grafic. La unele pachete chiar s-a depăşit graficul iniţial, adică termenul care a fost stabilit iniţial prin contract. CAA a demarat în forţă şi a încercat să aducă termene mai mici constructorilor pe aceste lucrări şi din cauza faptului că la începutul demarării licitaţiilor au fost foarte multe contestaţii. Chiar zilele acestea am fost la staţia de epurare şi asociaţia de firme ACSA şi Dondi spuneau că ei ar trebui să termine undeva prin 2012, la început, dar că şi-au asumat întreaga responsabilitate cum că vor termina chiar înainte cu trei luni. Deci constructorii au intrat în forţă chiar dacă a fost o iarnă grea, ca să fie în grafic cu lucrările, pentru că orice fel de întârziere atrage penalizări.
Nu ne jucăm, promovarea acestui proiect a fost prezentă în viaţa comunităţii şi cu termenele nu se joacă nici compania, nici constructorii.
Rep.: Una dintre condiţii este redarea la starea iniţială a zonelor unde se lucrează. Am înţeles că pe unele din străzile unde aţi avut intervenţii s-ar fi demarat şi asfaltări. Aveţi cunoştinţă, măcar procentual, despre zonele unde s-au terminat lucrările?
D.B.: Lucrările pe care le execută CAA în cele două municipii şi comunele limitrofe sunt în proporţie de 54,78 % finalizate. Chiar în unele locuri străzile au fost deja asfaltate sau sunt în debut de asfaltare. CAA predă aceste lucrări cu tasarea terenului în aşa fel încât Domeniul Public să poată asfalta. Tehnic vorbind, noi predăm străzile în momentul în care sunt acoperite gropile, tasarea este făcută, iar Domeniul Public vine şi asfaltează.
Rep.: Şi asta pe bază de recepţie…
D.B.: Da, se face predare primire, recepţia lucrării şi aşa mai departe…
Rep.: Se procedează şi la extinderea reţelelor, nu doar la reabilitare. Faptul că în alte zone persoane care nu au beneficiat de apă curentă sau de reţele de canalizare, acum beneficiază. Ar fi interesant dacă aţi avea un feed-back din partea noilor beneficiari ai serviciilor pe care CAA le oferă.
D.B.: Utilizatorii noştri au început să înţeleagă beneficiile acestui proiect asupra vieţii lor, asupra calităţii vieţii lor şi asupra mediului înconjurător. CAA a rezolvat o parte doar a problemelor cu acest proiect. Acum vom încerca, în cascadă, să obţinem şi alte proiecte pentru a rezolva toate problemele din CUA.
Utilizatorii care nu au beneficiat de apă potabilă sau canalizare, totuşi, acum sunt mulţumiţi. S-a făcut ceva în Turda, s-a făcut ceva cu aceste fonduri. Din discuţiile cu oamenii am observat că, totuşi, acest proiect a adus, în final, o bucurie, chiar dacă a creat disconfortul care l-a creat. Pe această cale ţin să le şi mulţumesc, dar şi să ne cerem scuze pentru toate „relele” pe care le-am făcut, pentru toate opririle de apă accidentale, neanunţate, pentru disconfortul din trafic, dar toate concură, de fapt, la un singur lucru: toţi vom fi beneficiarii unui serviciu de calitate şi la un standard european.
Rep.: Există anumite organisme care procedează la supervizarea lucrărilor. Au existat reacţii ale acestor organisme referitor la lucrările executate de CAA, inclusiv prin subcontractori?
D.B.: Organismul Intermediar Cluj este, la rândul său supervizat de Bucureşti. Prin faptul că ei ne-au lansat invitaţia participării la un simpozion ce s-a ţinut la începutul lunii aprilie la Expo Transilvania Cluj, înseamnă că sunt mândri de noi. Am fost invitaţi la diferite evenimente şi la diferite emisiuni pentru a ne prezenta proiectul şi pentru a spune că se poate.
Rep.: Cert este că obiectivul proiectului este creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor. Care ar fi termenul când se poate spune „Gata, este totul OK”?
D.B.: 2013 ar fi termenul din hârtii, dar pentru reţele – extindere, reabilitare reţele apă potabilă şi canalizare – termenul este anul acesta. Ceea ce mai rămâne este staţia de epurare – care are termenul în 2012 – şi sursele de apă, dar asta nu afectează cum au afectat lucrările din trafic.
Rep.: Să presupunem că instituţia CAA ar fi acum în oraş, în mijlocul lucrărilor şi a oamenilor care privesc lucrările astea, ce le-ar spune? Care ar fi mesajul pe care l-ar transmite CAA oamenilor care, probabil, se gândesc că nu se mai termină?
D.B.: În primul rând să mai aibă puţintică răbdare, cum zicea şi Caragiale, pentru că niciodată n-o să poţi să faci curăţenie în casă fără să faci deranj. Niciodată n-o să poţi să faci ceva fără să deranjezi. Deranjezi lucruri, oameni sau opinii. Dar ca să poţi să faci ceva trebuie să scoţi pieptul afară şi să iei viaţa în piept. Le-aş cere doar răbdare şi înţelegere. Nu mai este mult. Ce-a fost greu a trecut şi ar putea să privească parte plină a paharului: da, s-a făcut, s-a făcut la noi în Turda şi în Câmpia. Poate nu s-a făcut în alte oraşe, mult mai mari, dar s-a făcut în Turda şi în Câmpia.
Garantăm pentru ceea ce am făcut, pentru că au fost mulţi bani şi calitatea este pe măsura acestor bani.