Conferinţa de presă, organizată pe 5 decembrie 2013 la sediul companiei de Apă Arieş din Turda, a fost un bun prilej pentru managerul general Cristian Matei să ofere câteva informaţii din care reiese că CAA a evoluat în ultima perioadă. Astfel, unul dintre obiective era reducerea pierderilor, motiv pentru care – aşa cum se intenţiona şi prin proiect – decizia de urmat era cea de înlocuire a vechilor conducte care fie se spărgeau foarte repede (conductele premo), fie erau deja găurite (cele din metal).
Apoi s-au inventariat şi sigilat toate contoarele din aria de lucru a companiei şi s-a trecut şi la "separarea instalaţiilor de apă potabilă pentru utilizatorii alimentaţi din acelaşi contor". Dacă procesul de contorizare a utilizatorilor a continuat, s-a trecut şi la înlocuirea contoarelor de branşament pentru marii consumatori – fabrici, supermarket-uri etc – fără să se uite de acţiunea de pe strada Margaretelor din cartierul Poiana, unde au fost rebranşate aproximativ 130 de familii, parte dintre ele achitându-şi restanţele care le aveau faţă de companie, la momentul de faţă mai rămânând de montat doar trei contoare.
Astfel, dacă în ianuarie 2013 pierderile de apă erau de 35%, iar în februarie au ajuns la 36%, în luna septembrie pierderile s-au redus până la 7%, cifră care i-a impresionat inclusiv pe alţi operatori de apă precum cel de la Cluj-Napoca. O astfel de reducere a pierderilor este benefică – e de părere Cristian Matei – mai ales pentru lunile de vară când, nepierzându-se apă, nu ar avea de suferit alimentarea populaţiei.
Un alt aspect interesant subliniat de directorul general al CAA a fost acela că deşi în aprilie 2012 au fost finalizate reţele de canalizare la nivelul municipiului Turda, spre exemplu, pe strada Alexandru Ioan Cuza doar patru familii apăreau în evidenţele CAA ca fiind branşate la canalizare, la o vizită în teren constatându-se că, de fapt, mai mulţi cetăţeni fuseseră branşaţi, dar nu apăreau în evidenţele companiei. În vederea eliminării tuturor situaţiilor similare, într-o perioadă de două luni şi jumătate cât a durat operaţiunea au fost emise 1.562 de acte adiţionale, sumă care ar fi putut fi încasată de CAA din 2012 până la reglementarea situaţiei aceasta fiind de 161.000 de lei (peste un miliard şi jumătate de lei vechi), "bani care erau bineveniţi, dar care s-au pierdut", spunea directorul CAA.
În ceea ce priveşte investiţiile, dacă în primul semestru al anului 2013 acestea au fost, în total, de 218.000 de lei, în cel de-al doilea semestru ele s-au ridicat la 1.639.667 de lei. În opinia lui Cristian Matei creşterea investiţiilor în cel de-al doilea semestru al anului curent s-a datorat şi rezolvării problemelor existente la nivelul AVA (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Apa Văii Arieşului"), după rezolvarea problemelor primarii din comunele aflate în aria de operare a CAA încheind contracte de lucrări cu CAA.
Nu în ultimul rând, Cristian Matei s-a referit şi la schimbarea politicii personalului şi a atitudinii acestuia cu clienţii, respectiv cu cetăţenii municipiului Turda. Unul dintre exemplele date de managerul CAA în acest sens a fost că dacă la un moment dat din cauza neplăţii nu mai puţin de 17 asociaţii de locatari se aşteptau să li se închidă apa, lucrătorii CAA au stat de vorbă cu cei care aveau restanţe şi problema a fost rezolvată într-un timp relativ scurt, fără să fie nevoie de sistarea apei potabile.
După ce a precizat că în ultima perioadă s-a reuşit creşterea cifrei de afaceri a companiei cu aproximativ 35%, Cristian Matei mai preciza că, printre planurile de viitor se află implementarea unui sistem de management integrat şi popularea companiei cu tehnică de calcul performantă, refacerea clădirilor sau un încheierea unui parteneriat cu UBB "pe partea de consultanţă resurse umane şi consultanţă organizaţională".
În ceea ce priveşte pasul II al proiectului, managerul CAA spunea că mai este necesară o reinventariere a tuturor problemelor existente şi o clasificare a acestora, pentru a se putea stabili, în afara master-plan-ului, care dintre ele pot fi rezolvate prin pasul II al proiectului, care prin fonduri de la administraţiile locale şi care prin fonduri proprii.